miercuri, 23 februarie 2011
luni, 21 februarie 2011
Ce a inseamnat responsabilitate sociala in 2010?
In ce masura marile companii au raspuns in 2010 asteptarilor tale in privinta implicarii in societate?
De-a lungul timpului m-am gandit de multe ori la ce inseamna de fapt responsabilitatea sociala, despre care se vorbeste atat in ultimii ani.
Parerea mea este diferita in ceea ce priveste actorii acestei responsabilitati, deoarece difera de “standardul” semnificatiei acestor cuvinte si anume contributia companiilor la dezvoltarea societatii civile. Eu sunt de parere ca aceste cuvinte vizeaza de fapt intreaga comunitate, nu doar companiile ci intreaga societate civila. Pot declara fara sa ma simt vinovata ca responsabilitatea sociala in Romania functioneaza in multe cazuri ca o moda, ca ceva care da bine si trebuie sa o facem pentru ca avem nevoie de aceasta imagine si oricum avem ceva banuti pentru promovare. Bineinteles ca sunt si cazuri in care o companie chiar crede in implicarea pentru binele comunitatii.
In acelasi timp cred ca aceste companii se implica in proiecte care deja au o imagine buna, sau a caro organizatori/cordonatori au o imagine buna. Prea putin se ajuta organizatiile mai mici sau mai noi, chiar daca acestea deruleaza sau vor sa deruleze proiecte bune, utile. Aceste organizatii de multe ori nu renunta la ideile lor de a imbunatati comunitatile din care fac parte, chiar daca sunt refuzate de companiile finantatoare si deruleaza cu mari dificultati ceea ce si-au propus. Insa ajung in postura de a nu li se finanta continuitatea proiectelor pentru ca nu mai este o idee inovatoare sau nu mai este un proiect nou. Nu acuz pe nimeni prin aceste vorbe, impartasesc doar din experienta mea de doi ani.
Care sunt primele 3 companii pe care le apreciezi cel mai mult pentru cum s-au implicat in societate in 2010 si de ce?
Cred cu tarie ca responsabilitatea sociala vizeaza si comunitatea adica pe noi, oamenii de rand, si aici ma refer la local, pentru ca un proiect de multe ori are nevoie de resurse umane, prin voluntariat; resurse materiale prin donatii; resurese cu care se pot desfasura foarte frumos proiectele in beneficiul oamenilor si fara prea multi bani.
Pot enumera cateva companii care spun eu, au reusit sa raspunda nevoilor din comunitate, Orange Romania – pentru sprijinul acordat pe termen lung partenerilor nostri Fundatia Adept Transilvania, Konica Minolta pentru imlicarea in proiectul Let's Do It Romani sau Raiffeisen Bank (agentia Turda) – care ne sunt dragi pentru ca sprijina cum pot proiectele noastre insa si pentru implicarea lor in proiectele nationale.
Ce asteptari ai de la companii in privinta responsabilitatii sociale pentru 2011?
Consider ca este foarta importanta sprijinirea organizatiilor tinere, care se afla la inceput de drum, pentru ca de aici se pot forma organizatii in adevaratul sens al cuvantului, organizatii care sprijina dezvoltarea comunitara si aduc beneficii vizibile acestora.
Sunt multe companii care ar putea fi un exemplu de responsabilitate sociala insa nu as dori sa dau exemple acum. Si nu pentru ca am ceva negativ de zis, pentru ca in cele mai multe cazuri greselile sunt marunte in comparatie cu partea pozitiva.
Cum am precizat si mai sus, astept in anul 2011 spirjin mai mare din partea companiilor mari, pentru organizatiile tinere, aflate la inceput de drum. Si astep un interes crescut pentru proiecte de alimentatie sanatoasa in randul copiilor; de protejare a productiilor sustenabile, locale; de evidentiere a necesitatii de implicare a tinerilor in procedeele de productie sustenabila; de protejare a biodiversitatii locale, pentru ca la urma urmei asta face pate din cultura locala si nu in ultimul rand nationala. Ma bucur ca organizatia noastra a obtinut sprijin pentru proiecte, insa acestea sunt din afara tarii si imi doresc foarte mult ca sprijinul sa vina de la noi, din Romania.
Ce esti dispus sa faci pentru a le stimula pe companii sa fie mai responsabile in 2011?
De multe ori trebuie sa adaptezi cerintele proiectului la cerintele finantarii lansate. Eu nu sunt neaparat de acord cu asta, si in aplicatiile pe care le-am facut pana acum, nu am jucat dupa cerinte ci am incercat sa raman fidela conceptelor noastre si scopurilor stabilite. Si asa am sa fac si de acum incolo.
Cred ca aprecierea rezultatelor se poate face in timp dupa schimbarea atitudinii beneficiarilor, si nu neaparat dupa rapoarte foarte bune si vorbarie multa.
Cred ca, comunitatile locale la fel ca si companiile au un rol foarte important in responsabilizarea sociala, pentru ca, cred cu tarie ca o comuitate se consolideaza cu aportul fiecaruia, nu doar cu cel al marilor companii, in asa fel avand sanse mai mari de a asigura continuitatea, si nu doar derularea unui proiect.
Oricum, felicit si laud companiile implicate in responsabilizare sociala si sper sa o tina tot asa, imi doresc insa sa isi intoarca privirile si spre organizatiile mai tinere.
Per ansamblu, anul 2010 a insemnat o enorma campanie de CSR in Romania, si asta e bine.
De-a lungul timpului m-am gandit de multe ori la ce inseamna de fapt responsabilitatea sociala, despre care se vorbeste atat in ultimii ani.
Parerea mea este diferita in ceea ce priveste actorii acestei responsabilitati, deoarece difera de “standardul” semnificatiei acestor cuvinte si anume contributia companiilor la dezvoltarea societatii civile. Eu sunt de parere ca aceste cuvinte vizeaza de fapt intreaga comunitate, nu doar companiile ci intreaga societate civila. Pot declara fara sa ma simt vinovata ca responsabilitatea sociala in Romania functioneaza in multe cazuri ca o moda, ca ceva care da bine si trebuie sa o facem pentru ca avem nevoie de aceasta imagine si oricum avem ceva banuti pentru promovare. Bineinteles ca sunt si cazuri in care o companie chiar crede in implicarea pentru binele comunitatii.
In acelasi timp cred ca aceste companii se implica in proiecte care deja au o imagine buna, sau a caro organizatori/cordonatori au o imagine buna. Prea putin se ajuta organizatiile mai mici sau mai noi, chiar daca acestea deruleaza sau vor sa deruleze proiecte bune, utile. Aceste organizatii de multe ori nu renunta la ideile lor de a imbunatati comunitatile din care fac parte, chiar daca sunt refuzate de companiile finantatoare si deruleaza cu mari dificultati ceea ce si-au propus. Insa ajung in postura de a nu li se finanta continuitatea proiectelor pentru ca nu mai este o idee inovatoare sau nu mai este un proiect nou. Nu acuz pe nimeni prin aceste vorbe, impartasesc doar din experienta mea de doi ani.
Care sunt primele 3 companii pe care le apreciezi cel mai mult pentru cum s-au implicat in societate in 2010 si de ce?
Cred cu tarie ca responsabilitatea sociala vizeaza si comunitatea adica pe noi, oamenii de rand, si aici ma refer la local, pentru ca un proiect de multe ori are nevoie de resurse umane, prin voluntariat; resurse materiale prin donatii; resurese cu care se pot desfasura foarte frumos proiectele in beneficiul oamenilor si fara prea multi bani.
Pot enumera cateva companii care spun eu, au reusit sa raspunda nevoilor din comunitate, Orange Romania – pentru sprijinul acordat pe termen lung partenerilor nostri Fundatia Adept Transilvania, Konica Minolta pentru imlicarea in proiectul Let's Do It Romani sau Raiffeisen Bank (agentia Turda) – care ne sunt dragi pentru ca sprijina cum pot proiectele noastre insa si pentru implicarea lor in proiectele nationale.
Ce asteptari ai de la companii in privinta responsabilitatii sociale pentru 2011?
Consider ca este foarta importanta sprijinirea organizatiilor tinere, care se afla la inceput de drum, pentru ca de aici se pot forma organizatii in adevaratul sens al cuvantului, organizatii care sprijina dezvoltarea comunitara si aduc beneficii vizibile acestora.
Sunt multe companii care ar putea fi un exemplu de responsabilitate sociala insa nu as dori sa dau exemple acum. Si nu pentru ca am ceva negativ de zis, pentru ca in cele mai multe cazuri greselile sunt marunte in comparatie cu partea pozitiva.
Cum am precizat si mai sus, astept in anul 2011 spirjin mai mare din partea companiilor mari, pentru organizatiile tinere, aflate la inceput de drum. Si astep un interes crescut pentru proiecte de alimentatie sanatoasa in randul copiilor; de protejare a productiilor sustenabile, locale; de evidentiere a necesitatii de implicare a tinerilor in procedeele de productie sustenabila; de protejare a biodiversitatii locale, pentru ca la urma urmei asta face pate din cultura locala si nu in ultimul rand nationala. Ma bucur ca organizatia noastra a obtinut sprijin pentru proiecte, insa acestea sunt din afara tarii si imi doresc foarte mult ca sprijinul sa vina de la noi, din Romania.
Ce esti dispus sa faci pentru a le stimula pe companii sa fie mai responsabile in 2011?
De multe ori trebuie sa adaptezi cerintele proiectului la cerintele finantarii lansate. Eu nu sunt neaparat de acord cu asta, si in aplicatiile pe care le-am facut pana acum, nu am jucat dupa cerinte ci am incercat sa raman fidela conceptelor noastre si scopurilor stabilite. Si asa am sa fac si de acum incolo.
Cred ca aprecierea rezultatelor se poate face in timp dupa schimbarea atitudinii beneficiarilor, si nu neaparat dupa rapoarte foarte bune si vorbarie multa.
Cred ca, comunitatile locale la fel ca si companiile au un rol foarte important in responsabilizarea sociala, pentru ca, cred cu tarie ca o comuitate se consolideaza cu aportul fiecaruia, nu doar cu cel al marilor companii, in asa fel avand sanse mai mari de a asigura continuitatea, si nu doar derularea unui proiect.
Oricum, felicit si laud companiile implicate in responsabilizare sociala si sper sa o tina tot asa, imi doresc insa sa isi intoarca privirile si spre organizatiile mai tinere.
Per ansamblu, anul 2010 a insemnat o enorma campanie de CSR in Romania, si asta e bine.
luni, 14 februarie 2011
Blogmeet culinar
Poate putini sunt cei care stiu ca la Turda exista o comunitate a bloggerilor, a iubitorilor de publicatii web. Din aceasta comunitate, aflata inca in formare, fac parte persoane care provin din diferite domenii si au diferite hobby-uri. Lunar are loc o intalnire in care se discuta despre postari, despre ce mai e nou in aceasta lume digitala si de ce nu, despre ce se intampla in comunitatea de pe Valea Ariesului.
Intalnirea din februarie a fost rezervata artei culinare si pentru prima data bloggerii s-au intalnit la clubul de gatit Culinaria Turda, care a fost lansat oficial in decembrie 2010.
Bineinteles ca meniul a fost unul turdean, intalnirea find de fapt o lectie de cum se prepara Friptura de Turda. Si iacata cei 10 participanti au invatat sa prepare aceasta minunata delicatesa turdeana. Si pentru ca ne aflam la categoria retete haideti sa prezentam reteta.
Friptura de Turda este o mancare istorica, care a fost creata pentru a hrani producatorii si comerciantii din perioada interbelica, care veneau in inima Transilvaniei, la targul de la Turda, din toate colturile tarii, Turda fiind un punct important de trecere dinspre nord spre sud si dinspre est spre vest. Pentru ca nimeni nu avea mult timp pentru a manca, s-a inventat Friptura de Turda, pentru ca este foarte gustoasa si se prepara relativ repede. Ingredientele sunt simple, cea mai importanta fiind carnea de porc, care trebuieste sa fie din porcul bine crescut, hranit doar cu cereale. Se foloseau mai ales porcii mangalita sau yorkshire, cumparati de cele mai multe ori de la targurile din Ludus (MS). Apoi mai trebuieste saramura de la Salina din Turda (daca nu aveti e buna si sarea grunjoasa), lapte pentru a pune putin carnea la fragezit si bineinteles untura de porc. Se foloseau toate partile porcului, de la pulpa la burta si picioare, servindu-se dupa client, de fapt dupa buzunarul clientului. Pe vremea aceea nu se cantarea friptura, se vindea dupa ochi. Feliile groase de doua degete (cu tot cu grasime si soric) se increstau in asa fel ca prajite aratau ca un evantai, de iti era mai mare dragul sa musti din el si se servea cu o bucata mare de pita de casa alaturi de castraveti covasiti sau varza acra. Si bineinteles toate astea se stropeau cu un pahar din vinul de pe dealurile de deasupra Salinei. Astazi, Jakab Arpad, Arpi bacsi cum ii spunem noi, un batranel extraordinar de 87 de ani, mostenitorul retetei Fripturii, se implica foarte des in activitati de promovare a acestei delicatese turdene, pentru ca, dupa cum zice dansul, "TREBUIE sa invete turdenii sa o faca, ca sa nu moara reteta si trebuie sa fie mandri de ce au".
Ei, asta a fost povestea noastra de azi, vom reveni cu altele mai tarziu. Sper ca v-a placut mica escapada culinara a blogarilor turdeni.
miercuri, 9 februarie 2011
A treia editie a Targului Mestesugarilor, Manufacturierilor si Artizanilor Populari
Iata ca ne aflam la a treia editie a targului, eveniment prin care Primaria Municipiului Turda doreste crearea unui cadru favorabil de promovare a mestesugarilor, cu scopul de a pastra si perpetua traditiile zonei. La acest târg vor participa meşteşugari, manufacturieri, artizani populari din diverse domenii de activitate precum: ceramică, olărit, sticlărie, fierărie, ţesături, sculptură, pielărie, pictură, lemnărie, apicultură, bucate tradiţionale (cozonaci, împletituri, murături, dulceţuri, compoturi, etc.). Fanfara Casei de Cultură a Municipiului Turda va oferi un spectacol pentru toți cei prezenți.
Multumim pentru sprijinul continuu al Fundatiei Adept Transilvania prin proiectul "Sprijinirea micilor producatori din situl Natura 2000 Sighisoara - Tarnava Mare" finantat prin intermediul Innovation Norway.
Va asteptam cu drag.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)