sâmbătă, 25 februarie 2012
miercuri, 25 ianuarie 2012
Terra Madre Day la Turda
Pe 10 decembrie, echipa Slow Food Turda a sarbatorit impreuna cu copiii din clasa a I-a de la Scoala Horea, Closca si Crisan, Ziua Terra Madre, printr-un eveniment culinar de exceptie la clubul de gatit "Culinaria Turda" din incinta Colegiului Tehnic Dr. Ioan Ratiu din Turda. Copiii au venit impreuna cu d-na invatatoare Carmen Paduraru si cativa parinti inimosi si doritori sa se implice in activitatile de educatie alimentara desfasurate de asociatia noastra. A fost o dupa amiaza frumoasa, vesela. Am organizat o expozitie cu preparate culinare ale copiilor, am facut turta dulce si ne-am bucurat impreuna. Iata si pentru voi cateva imagini.
Multumim d-nei directoare Marioara Piper pentru buna colaborare in proiectul clubul de gatit "Culinaria Turda"
marți, 29 noiembrie 2011
ROMÂNIA, O NAŢIUNE SLOW FOOD
Cu ocazia Zilei Naţionale a România, mişcarea Slow Food în România, prin cele 10 Convivium-uri locale, cele două Prezidii şi comitetul Ark of Taste, doreşte să tragă un semnal de alarmă asupra direcţiei în care se îndreaptă sistemul alimentar românesc. Manifestul nostru, “România, o naţiune Slow Food”, apare pe fondul dezbaterilor publice despre Reforma Politicii Agricole Comune Europene, a cărei configuraţie va avea consecinţe directe asupra alimentaţiei românilor după 2013.
Mişcarea Slow Food în România propune un model complementar pentru o politică în domeniul alimentaţiei, bazat pe următoarele deziderate:
SĂ LE FIE REDATĂ DEMNITATEA MICILOR AGRICULTORI ŞI PRODUCĂTORI ŞI SĂ LE FIE RECUNOSCUT ROLUL DE FURNIZORI DE SERVICII ECOLOGICE ŞI DE CUSTOZI AI PATRIMONIULUI CULTURAL
Fermele de mici dimensiuni sunt cheia vieţii rurale. Ele au funcţii sociale, economice şi culturale: furnizează milioane de locuri de muncă şi un venit pentru o viaţă demnă contribuind şi la conservarea patrimoniului cultural al României.
BIODIVERSITATEA LOCALĂ SĂ FIE APRECIATĂ DREPT CONTRIBUŢIE NAŢIONALĂ LA AGRICULTURA DURABILĂ
Varietăţile locale vegetale şi de rase de animale trebuie să fie considerate patrimoniu cultural şi natural, iar statutul lor de bunuri publice trebuie recunoscut şi reflectat în politici publice. MADR trebuie să impună patrimoniul genetic vegetal şi animal românesc ca parte a luptei pentru securitate alimentară.
EDUCAŢIA ALIMENTARĂ SĂ DEVINĂ UNA DINTRE PRIORITĂŢILE SISTEMULUI DE EDUCAŢIE PUBLICĂ
Programele de distribuţie de alimente trebuie implementate în mod sustenabil. Educaţia alimentară în şcoli ar trebui să promoveze educaţia ecologică şi practicile alimentare sănătoase în curricula şcolară şi să creeze oportunităţi de deprindere a specificului alimentar local.
CALITATEA HRANEI ŞI PRACTICILE ALIMENTARE SĂ FIE RECUNOSCUTE CA PROBLEME DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
Ministerul Sănătăţii are o responsabilitate dublă de a educa şi preveni. Ca atare, ar trebui să fie mai implicat în informarea populaţiei asupra riscurilor de sănătate asociate alimentelor şi practicilor alimentare.
LEGĂTURILE DINTRE CONSUMATORI ŞI PRODUCĂTORII HRANEI SĂ FIE REFĂCUTE
Autorităţile centrale trebuie să facă eforturi pentru a conecta mai bine zonele rurale de cele urbane prin încurajarea vânzărilor directe la fermă şi prin stimularea eco-turismului şi a eco-gastronomiei. Mediul privat să fructifice oportunităţile de a folosi produse alimentare locale şi tradiţiile gastronomice originale, în restauraţie. Consumatorii trebuie încurajaţi să se implice în sistemul de producţie al hranei, astfel încât acesta să devină participativ.
PIEŢELE COMUNITARE CU PRODUSE GUSTOASE, CURATE ŞI CORECT PREŢUITE SĂ FIE ÎNCURAJATE ŞI SUSŢINUTE DE AUTORITĂŢILE LOCALE
Asistăm la invadarea pieţelor aşa-zise ţărăneşti cu produse industriale vândute ca locale sau tradiţionale. Această realitate creează concurenţă neloială pentru micii producători, poate înşela publicul şi forma o imagine negativă despre producători. Piaţa de producători sau piaţa comunitară ar trebui să existe ca spaţiu care deserveşte comunitatea, legând interesele spaţiului urban de cel rural, cu efecte în scurtarea distanţelor pe care le parcurge un produs pentru a ajunge la consumatori. Este nevoie de formarea şi angajarea unor manageri de piaţă calificaţi pentru a asigura calitatea.
HRANA SĂ FIE PRIVITĂ CA PARTE A PATRIMONIULUI ŞI PRODUCŢIEI CULTURALE
Declinul şi dispariţia modelului de viaţă rural ne va şterge componente importante ale identităţii naţionale. Micii agricultori trebuie să fie încurajaţi să se implice în procesarea la nivel local a materiei prime, astfel încât produsele alimentare care rezultă să poarte avantajul cunoaşterii gastronomice locale şi astfel valoarea lor să crească şi acestea să devină produse ale culturii locale.
ADMINISTRAREA TRADIŢIONALĂ A PEISAJULUI SĂ FIE RECUNOSCUTĂ CA INDISPENSABILĂ TURISMULUI DURABIL
Deşi sloganul României îndeamnă la “Explorarea grădinii carpatine”, suntem în pericol să moştenim o grădină necultivată, fără agricultori. Agricultura sustenabilă trebuie să fie încurajată puternic, datorită valorii sale sociale şi culturale. Este nevoie de o mai mare conştientizare din partea publicului a valorii peisajelor culturale de tip mozaic pentru potenţialul turistic şi în materie de patrimoniu.
CONSUMATORII SĂ AIBĂ DREPTUL DE A ALEGE HRANA ÎN CUNOŞTINŢĂ DE CAUZĂ
Campaniile de informare publică acoperă doar o gamă limitată de probleme legate de alimentaţie, limitate la a promova grupele de alimente sănătoase – încurajarea consumului de fructe şi legume – şi semnalarea anumitor riscuri de sănătate legate de anumite substanţe – sare, zahăr, grăsimi şi alcool. Autorităţile de la nivel naţional trebuie să îşi asume campanii de informare care să ridice gradul de cunoaştere al consumatorului şi să contribuie la o înţelegere mai profundă a impactului economic, cultural, social, ecologic şi asupra sănatăţii pe care opţiunile noastre alimentare îl au. Este nevoie de o mai mare alfabetizare a publicului şi a producatorilor în privinţa etichetelor, cât şi de informare asupra semnificaţiei termenilor “organic”, “ecologic”, “natural” şi “bio”.
Notă către editor:
Convivium-urile Slow Food sunt grupuri locale de membri care organizează cursuri, degustări şi cine, promovează campanii locale, conectează consumatorii cu producătorii locali şi participă la evenimente internaţionale organizate de Asociaţia Slow Food. În prezent în România există 10 Convivium-uri: Alba, Bran-Moeciu, Bucureşti Valahia Gusturilor, Brusturoasa-Palanca, Braşov, Cluj, Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului, Târnava Mare, Turda, două Prezidii (Brânza de burduf şi Gemurile din satele săseşti) şi un comitet Arca Gustului România (pentru protecţia speciilor ca porcul de Bazna, porcul Mangaliţa Roşie, puiul Gât golaş de Transilvania etc.).
Mişcarea Slow Food în România propune un model complementar pentru o politică în domeniul alimentaţiei, bazat pe următoarele deziderate:
SĂ LE FIE REDATĂ DEMNITATEA MICILOR AGRICULTORI ŞI PRODUCĂTORI ŞI SĂ LE FIE RECUNOSCUT ROLUL DE FURNIZORI DE SERVICII ECOLOGICE ŞI DE CUSTOZI AI PATRIMONIULUI CULTURAL
Fermele de mici dimensiuni sunt cheia vieţii rurale. Ele au funcţii sociale, economice şi culturale: furnizează milioane de locuri de muncă şi un venit pentru o viaţă demnă contribuind şi la conservarea patrimoniului cultural al României.
BIODIVERSITATEA LOCALĂ SĂ FIE APRECIATĂ DREPT CONTRIBUŢIE NAŢIONALĂ LA AGRICULTURA DURABILĂ
Varietăţile locale vegetale şi de rase de animale trebuie să fie considerate patrimoniu cultural şi natural, iar statutul lor de bunuri publice trebuie recunoscut şi reflectat în politici publice. MADR trebuie să impună patrimoniul genetic vegetal şi animal românesc ca parte a luptei pentru securitate alimentară.
EDUCAŢIA ALIMENTARĂ SĂ DEVINĂ UNA DINTRE PRIORITĂŢILE SISTEMULUI DE EDUCAŢIE PUBLICĂ
Programele de distribuţie de alimente trebuie implementate în mod sustenabil. Educaţia alimentară în şcoli ar trebui să promoveze educaţia ecologică şi practicile alimentare sănătoase în curricula şcolară şi să creeze oportunităţi de deprindere a specificului alimentar local.
CALITATEA HRANEI ŞI PRACTICILE ALIMENTARE SĂ FIE RECUNOSCUTE CA PROBLEME DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
Ministerul Sănătăţii are o responsabilitate dublă de a educa şi preveni. Ca atare, ar trebui să fie mai implicat în informarea populaţiei asupra riscurilor de sănătate asociate alimentelor şi practicilor alimentare.
LEGĂTURILE DINTRE CONSUMATORI ŞI PRODUCĂTORII HRANEI SĂ FIE REFĂCUTE
Autorităţile centrale trebuie să facă eforturi pentru a conecta mai bine zonele rurale de cele urbane prin încurajarea vânzărilor directe la fermă şi prin stimularea eco-turismului şi a eco-gastronomiei. Mediul privat să fructifice oportunităţile de a folosi produse alimentare locale şi tradiţiile gastronomice originale, în restauraţie. Consumatorii trebuie încurajaţi să se implice în sistemul de producţie al hranei, astfel încât acesta să devină participativ.
PIEŢELE COMUNITARE CU PRODUSE GUSTOASE, CURATE ŞI CORECT PREŢUITE SĂ FIE ÎNCURAJATE ŞI SUSŢINUTE DE AUTORITĂŢILE LOCALE
Asistăm la invadarea pieţelor aşa-zise ţărăneşti cu produse industriale vândute ca locale sau tradiţionale. Această realitate creează concurenţă neloială pentru micii producători, poate înşela publicul şi forma o imagine negativă despre producători. Piaţa de producători sau piaţa comunitară ar trebui să existe ca spaţiu care deserveşte comunitatea, legând interesele spaţiului urban de cel rural, cu efecte în scurtarea distanţelor pe care le parcurge un produs pentru a ajunge la consumatori. Este nevoie de formarea şi angajarea unor manageri de piaţă calificaţi pentru a asigura calitatea.
HRANA SĂ FIE PRIVITĂ CA PARTE A PATRIMONIULUI ŞI PRODUCŢIEI CULTURALE
Declinul şi dispariţia modelului de viaţă rural ne va şterge componente importante ale identităţii naţionale. Micii agricultori trebuie să fie încurajaţi să se implice în procesarea la nivel local a materiei prime, astfel încât produsele alimentare care rezultă să poarte avantajul cunoaşterii gastronomice locale şi astfel valoarea lor să crească şi acestea să devină produse ale culturii locale.
ADMINISTRAREA TRADIŢIONALĂ A PEISAJULUI SĂ FIE RECUNOSCUTĂ CA INDISPENSABILĂ TURISMULUI DURABIL
Deşi sloganul României îndeamnă la “Explorarea grădinii carpatine”, suntem în pericol să moştenim o grădină necultivată, fără agricultori. Agricultura sustenabilă trebuie să fie încurajată puternic, datorită valorii sale sociale şi culturale. Este nevoie de o mai mare conştientizare din partea publicului a valorii peisajelor culturale de tip mozaic pentru potenţialul turistic şi în materie de patrimoniu.
CONSUMATORII SĂ AIBĂ DREPTUL DE A ALEGE HRANA ÎN CUNOŞTINŢĂ DE CAUZĂ
Campaniile de informare publică acoperă doar o gamă limitată de probleme legate de alimentaţie, limitate la a promova grupele de alimente sănătoase – încurajarea consumului de fructe şi legume – şi semnalarea anumitor riscuri de sănătate legate de anumite substanţe – sare, zahăr, grăsimi şi alcool. Autorităţile de la nivel naţional trebuie să îşi asume campanii de informare care să ridice gradul de cunoaştere al consumatorului şi să contribuie la o înţelegere mai profundă a impactului economic, cultural, social, ecologic şi asupra sănatăţii pe care opţiunile noastre alimentare îl au. Este nevoie de o mai mare alfabetizare a publicului şi a producatorilor în privinţa etichetelor, cât şi de informare asupra semnificaţiei termenilor “organic”, “ecologic”, “natural” şi “bio”.
Notă către editor:
Convivium-urile Slow Food sunt grupuri locale de membri care organizează cursuri, degustări şi cine, promovează campanii locale, conectează consumatorii cu producătorii locali şi participă la evenimente internaţionale organizate de Asociaţia Slow Food. În prezent în România există 10 Convivium-uri: Alba, Bran-Moeciu, Bucureşti Valahia Gusturilor, Brusturoasa-Palanca, Braşov, Cluj, Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului, Târnava Mare, Turda, două Prezidii (Brânza de burduf şi Gemurile din satele săseşti) şi un comitet Arca Gustului România (pentru protecţia speciilor ca porcul de Bazna, porcul Mangaliţa Roşie, puiul Gât golaş de Transilvania etc.).
luni, 19 septembrie 2011
Turda Culinara - Festival de gatit pentru copii
Festivalul de gatit Turda Culinara s-a nascut de la ideea de a veni cu ceva nou pentru copii, in cadrul Zilelor Municipiului Turda. Trei zile de concursuri de gatit, concurs de impletit ceapa rosie, ateliere de educatie a gustului, incursiune in lumea albinelor sau standul Slow Food Finder, adica standul cu harta si localizarile produselor traditionale, naturale si sanatoase din zona Turzii. Cele mai "gustate" activitati s-au dovedid a fi concursurile de facut carnati si demonstratia de sculptura in legume sub indrumarea d-nei bucatar sef Ana Balea.
Multumim sponsorilor: Marele Alb, producatorii locali.
Multumim in special Primariei Municipiului Turda pentru increderea cu care ne-a incredinta organizarea acestei sectiuni din cadrul sarbatorii turdene.
YES FOOD - post eveniment
Comunicat scris de Tiberiu Cazacioc
Prezenţi la tabăra de vară “Young Europeans for Sustainable Food - YES Food!” la Turda, România, în perioada 1-6 august, tineri şi studenţi din Europa au lansat un apel pentru o schimbare a politicilor privind agricultura, care să încurajeze tînăra generaţie să lucreze în sectorul agricol şi în economia rurală.
Ceremonia de închidere a primei ediţii a campusului a avut loc în cursul dimineţii de 6 august, marcând sfârşitul primei ediţii a taberei Slow Food destinată studenţilor şi tinerilor (cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani) având ca subiect educaţia privind hrana şi durabilitatea, organizată de Slow Food Turda în colaborare cu Slow Food, reteaua Terra Madre si Chef Cezar.
Mai mult de 80 de tineri (media de vârstă 23 de ani ) din 12 ţări europene (Austria, Bulgaria, Franţa, Georgia, Germania, Ungaria, Irlanda, Macedonia, Polonia, Serbia, Slovenia, Israel, Canada, Italia, ) au participat la tabăra de vară, mulţi dintre ei fiind înscrişi la cursurile privind hrana (agronomie, turism). Având alături de ei pe Chef Cezar, reputatul gastronom român Cezar Munteanu şi asociaţia sa, ei au avut ocazia să participe şi să îşi adâncească cunoştinţele privind protecţia şi promovarea producţiei sustenabile de hrană într-un program de ateliere, degustări şi vizite la faţa locului, în Transilvania, la producători locali de produse alimentare, pe scară redusă.
Evenimentul a oferit Slow Food ocazia să îşi prezinte documentul de poziţie “Spre o Nouă Politică Agricolă Comună”, prin care militează pentru o nouă Politică Agricolă Comună care să asigure securitatea alimentară şi suveranitatea hranei, care să ofere un răspuns crizei de mediu şi climatice şi va reînvigora economia şi ocuparea forţei de muncă în agricultură.
La întâlnirea finală, participanţii au lansat o nouă reţea Slow Food de tineret, în statele membre ale UE precum şi în statele candidate, pentru a ridica nivelul de conştientizare în rândul tinerilor privind importanţa influenţării noii Politici Agricole Comune. Grupul a stabilit să organizeze evenimente specifice împreună, cu ocazia zilei Terra Madre din acest an, ziua internaţională de celebrare a hranei locale şi a comunităţilor, care va avea loc în 10 decembrie 2011.
Prezenţi la tabăra de vară “Young Europeans for Sustainable Food - YES Food!” la Turda, România, în perioada 1-6 august, tineri şi studenţi din Europa au lansat un apel pentru o schimbare a politicilor privind agricultura, care să încurajeze tînăra generaţie să lucreze în sectorul agricol şi în economia rurală.
Ceremonia de închidere a primei ediţii a campusului a avut loc în cursul dimineţii de 6 august, marcând sfârşitul primei ediţii a taberei Slow Food destinată studenţilor şi tinerilor (cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani) având ca subiect educaţia privind hrana şi durabilitatea, organizată de Slow Food Turda în colaborare cu Slow Food, reteaua Terra Madre si Chef Cezar.
Mai mult de 80 de tineri (media de vârstă 23 de ani ) din 12 ţări europene (Austria, Bulgaria, Franţa, Georgia, Germania, Ungaria, Irlanda, Macedonia, Polonia, Serbia, Slovenia, Israel, Canada, Italia, ) au participat la tabăra de vară, mulţi dintre ei fiind înscrişi la cursurile privind hrana (agronomie, turism). Având alături de ei pe Chef Cezar, reputatul gastronom român Cezar Munteanu şi asociaţia sa, ei au avut ocazia să participe şi să îşi adâncească cunoştinţele privind protecţia şi promovarea producţiei sustenabile de hrană într-un program de ateliere, degustări şi vizite la faţa locului, în Transilvania, la producători locali de produse alimentare, pe scară redusă.
Evenimentul a oferit Slow Food ocazia să îşi prezinte documentul de poziţie “Spre o Nouă Politică Agricolă Comună”, prin care militează pentru o nouă Politică Agricolă Comună care să asigure securitatea alimentară şi suveranitatea hranei, care să ofere un răspuns crizei de mediu şi climatice şi va reînvigora economia şi ocuparea forţei de muncă în agricultură.
La întâlnirea finală, participanţii au lansat o nouă reţea Slow Food de tineret, în statele membre ale UE precum şi în statele candidate, pentru a ridica nivelul de conştientizare în rândul tinerilor privind importanţa influenţării noii Politici Agricole Comune. Grupul a stabilit să organizeze evenimente specifice împreună, cu ocazia zilei Terra Madre din acest an, ziua internaţională de celebrare a hranei locale şi a comunităţilor, care va avea loc în 10 decembrie 2011.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)