ROMÂNIA, O NAŢIUNE SLOW FOOD

Cu ocazia Zilei Naţionale a România, mişcarea Slow Food în România, prin cele 10 Convivium-uri locale, cele două Prezidii şi comitetul Ark of Taste, doreşte să tragă un semnal de alarmă asupra direcţiei în care se îndreaptă sistemul alimentar românesc. Manifestul nostru, “România, o naţiune Slow Food”, apare pe fondul dezbaterilor publice despre Reforma Politicii Agricole Comune Europene, a cărei configuraţie va avea consecinţe directe asupra alimentaţiei românilor după 2013.

Mişcarea Slow Food în România propune un model complementar pentru o politică în domeniul alimentaţiei, bazat pe următoarele deziderate:

SĂ LE FIE REDATĂ DEMNITATEA MICILOR AGRICULTORI ŞI PRODUCĂTORI ŞI SĂ LE FIE RECUNOSCUT ROLUL DE FURNIZORI DE SERVICII ECOLOGICE ŞI DE CUSTOZI AI PATRIMONIULUI CULTURAL

Fermele de mici dimensiuni sunt cheia vieţii rurale. Ele au funcţii sociale, economice şi culturale: furnizează milioane de locuri de muncă şi un venit pentru o viaţă demnă contribuind şi la conservarea patrimoniului cultural al României.

BIODIVERSITATEA LOCALĂ SĂ FIE APRECIATĂ DREPT CONTRIBUŢIE NAŢIONALĂ LA AGRICULTURA DURABILĂ

Varietăţile locale vegetale şi de rase de animale trebuie să fie considerate patrimoniu cultural şi natural, iar statutul lor de bunuri publice trebuie recunoscut şi reflectat în politici publice. MADR trebuie să impună patrimoniul genetic vegetal şi animal românesc ca parte a luptei pentru securitate alimentară.

EDUCAŢIA ALIMENTARĂ SĂ DEVINĂ UNA DINTRE PRIORITĂŢILE SISTEMULUI DE EDUCAŢIE PUBLICĂ

Programele de distribuţie de alimente trebuie implementate în mod sustenabil. Educaţia alimentară în şcoli ar trebui să promoveze educaţia ecologică şi practicile alimentare sănătoase în curricula şcolară şi să creeze oportunităţi de deprindere a specificului alimentar local.

CALITATEA HRANEI ŞI PRACTICILE ALIMENTARE SĂ FIE RECUNOSCUTE CA PROBLEME DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

Ministerul Sănătăţii are o responsabilitate dublă de a educa şi preveni. Ca atare, ar trebui să fie mai implicat în informarea populaţiei asupra riscurilor de sănătate asociate alimentelor şi practicilor alimentare.

LEGĂTURILE DINTRE CONSUMATORI ŞI PRODUCĂTORII HRANEI SĂ FIE REFĂCUTE

Autorităţile centrale trebuie să facă eforturi pentru a conecta mai bine zonele rurale de cele urbane prin încurajarea vânzărilor directe la fermă şi prin stimularea eco-turismului şi a eco-gastronomiei. Mediul privat să fructifice oportunităţile de a folosi produse alimentare locale şi tradiţiile gastronomice originale, în restauraţie. Consumatorii trebuie încurajaţi să se implice în sistemul de producţie al hranei, astfel încât acesta să devină participativ.

PIEŢELE COMUNITARE CU PRODUSE GUSTOASE, CURATE ŞI CORECT PREŢUITE SĂ FIE ÎNCURAJATE ŞI SUSŢINUTE DE AUTORITĂŢILE LOCALE

Asistăm la invadarea pieţelor aşa-zise ţărăneşti cu produse industriale vândute ca locale sau tradiţionale. Această realitate creează concurenţă neloială pentru micii producători, poate înşela publicul şi forma o imagine negativă despre producători. Piaţa de producători sau piaţa comunitară ar trebui să existe ca spaţiu care deserveşte comunitatea, legând interesele spaţiului urban de cel rural, cu efecte în scurtarea distanţelor pe care le parcurge un produs pentru a ajunge la consumatori. Este nevoie de formarea şi angajarea unor manageri de piaţă calificaţi pentru a asigura calitatea.

HRANA SĂ FIE PRIVITĂ CA PARTE A PATRIMONIULUI ŞI PRODUCŢIEI CULTURALE

Declinul şi dispariţia modelului de viaţă rural ne va şterge componente importante ale identităţii naţionale. Micii agricultori trebuie să fie încurajaţi să se implice în procesarea la nivel local a materiei prime, astfel încât produsele alimentare care rezultă să poarte avantajul cunoaşterii gastronomice locale şi astfel valoarea lor să crească şi acestea să devină produse ale culturii locale.

ADMINISTRAREA TRADIŢIONALĂ A PEISAJULUI SĂ FIE RECUNOSCUTĂ CA INDISPENSABILĂ TURISMULUI DURABIL

Deşi sloganul României îndeamnă la “Explorarea grădinii carpatine”, suntem în pericol să moştenim o grădină necultivată, fără agricultori. Agricultura sustenabilă trebuie să fie încurajată puternic, datorită valorii sale sociale şi culturale. Este nevoie de o mai mare conştientizare din partea publicului a valorii peisajelor culturale de tip mozaic pentru potenţialul turistic şi în materie de patrimoniu.

CONSUMATORII SĂ AIBĂ DREPTUL DE A ALEGE HRANA ÎN CUNOŞTINŢĂ DE CAUZĂ

Campaniile de informare publică acoperă doar o gamă limitată de probleme legate de alimentaţie, limitate la a promova grupele de alimente sănătoase – încurajarea consumului de fructe şi legume – şi semnalarea anumitor riscuri de sănătate legate de anumite substanţe – sare, zahăr, grăsimi şi alcool. Autorităţile de la nivel naţional trebuie să îşi asume campanii de informare care să ridice gradul de cunoaştere al consumatorului şi să contribuie la o înţelegere mai profundă a impactului economic, cultural, social, ecologic şi asupra sănatăţii pe care opţiunile noastre alimentare îl au. Este nevoie de o mai mare alfabetizare a publicului şi a producatorilor în privinţa etichetelor, cât şi de informare asupra semnificaţiei termenilor “organic”, “ecologic”, “natural” şi “bio”.

Notă către editor:
Convivium-urile Slow Food sunt grupuri locale de membri care organizează cursuri, degustări şi cine, promovează campanii locale, conectează consumatorii cu producătorii locali şi participă la evenimente internaţionale organizate de Asociaţia Slow Food. În prezent în România există 10 Convivium-uri: Alba, Bran-Moeciu, Bucureşti Valahia Gusturilor, Brusturoasa-Palanca, Braşov, Cluj, Ţara Bârsei, Ţara Făgăraşului, Târnava Mare, Turda, două Prezidii (Brânza de burduf şi Gemurile din satele săseşti) şi un comitet Arca Gustului România (pentru protecţia speciilor ca porcul de Bazna, porcul Mangaliţa Roşie, puiul Gât golaş de Transilvania etc.).

Turda Culinara - Festival de gatit pentru copii

Festivalul de gatit Turda Culinara s-a nascut de la ideea de a veni cu ceva nou pentru copii, in cadrul Zilelor Municipiului Turda. Trei zile de concursuri de gatit, concurs de impletit ceapa rosie, ateliere de educatie a gustului, incursiune in lumea albinelor sau standul Slow Food Finder, adica standul cu harta si localizarile produselor traditionale, naturale si sanatoase din zona Turzii. Cele mai "gustate" activitati s-au dovedid a fi concursurile de facut carnati si demonstratia de sculptura in legume sub indrumarea d-nei bucatar sef Ana Balea.

Multumim sponsorilor: Marele Alb, producatorii locali.

Multumim in special Primariei Municipiului Turda pentru increderea cu care ne-a incredinta organizarea acestei sectiuni din cadrul sarbatorii turdene.

Tabara Vara Gastronomica - Post eveniment

YES FOOD - post eveniment

Comunicat scris de Tiberiu Cazacioc
Prezenţi la tabăra de vară “Young Europeans for Sustainable Food - YES Food!” la Turda, România, în perioada 1-6 august, tineri şi studenţi din Europa au lansat un apel pentru o schimbare a politicilor privind agricultura, care să încurajeze tînăra generaţie să lucreze în sectorul agricol şi în economia rurală.
Ceremonia de închidere a primei ediţii a campusului a avut loc în cursul dimineţii de 6 august, marcând sfârşitul primei ediţii a taberei Slow Food destinată studenţilor şi tinerilor (cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani) având ca subiect educaţia privind hrana şi durabilitatea, organizată de Slow Food Turda în colaborare cu Slow Food, reteaua Terra Madre si Chef Cezar.
Mai mult de 80 de tineri (media de vârstă 23 de ani ) din 12 ţări europene (Austria, Bulgaria, Franţa, Georgia, Germania, Ungaria, Irlanda, Macedonia, Polonia, Serbia, Slovenia, Israel, Canada, Italia, ) au participat la tabăra de vară, mulţi dintre ei fiind înscrişi la cursurile privind hrana (agronomie, turism). Având alături de ei pe Chef Cezar, reputatul gastronom român Cezar Munteanu şi asociaţia sa, ei au avut ocazia să participe şi să îşi adâncească cunoştinţele privind protecţia şi promovarea producţiei sustenabile de hrană într-un program de ateliere, degustări şi vizite la faţa locului, în Transilvania, la producători locali de produse alimentare, pe scară redusă.
Evenimentul a oferit Slow Food ocazia să îşi prezinte documentul de poziţie “Spre o Nouă Politică Agricolă Comună”, prin care militează pentru o nouă Politică Agricolă Comună care să asigure securitatea alimentară şi suveranitatea hranei, care să ofere un răspuns crizei de mediu şi climatice şi va reînvigora economia şi ocuparea forţei de muncă în agricultură.
La întâlnirea finală, participanţii au lansat o nouă reţea Slow Food de tineret, în statele membre ale UE precum şi în statele candidate, pentru a ridica nivelul de conştientizare în rândul tinerilor privind importanţa influenţării noii Politici Agricole Comune. Grupul a stabilit să organizeze evenimente specifice împreună, cu ocazia zilei Terra Madre din acest an, ziua internaţională de celebrare a hranei locale şi a comunităţilor, care va avea loc în 10 decembrie 2011.

YES FOOD! - Intalnirea europeana de tineret

Asociatia Slow Food Turda in parteneriat cu Slow Food International - Italia, Slow Food Bulgaria, Universitatea de Stiinte Gastronomice din Pollenzo-Italia, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj, Fundatia de Ecologie si Turism Potaissa Turda, Asociatia Eco Ruralis, Fundatia Adept Transilvania, Asociatia „Grupul de Initiativa Radu Anton Roman”, alaturi de Primaria Municipiului Turda si Consiliul Judetean Cluj, Slow Food Bucuresti Valahia Gusturilor, Slow Food Tarnava Mare, Slow Food Tara Barsei si Slow Food Tara Fagarasului organizeaza in perioada 1 – 6 august 2011, intalnirea europeana de tineret „Tineri Europeni pentru Hrana Sustenabila”, in statiunea montana Baisoara, jud. Cluj.
Proiectul este sustinut de Chef Cezar, www.chefcezarm.com, domnia sa fiind Ambasadorul proiectului in tara si strainatate.
Acest nou eveniment international Slow Food, da posibilitatea tuturor sa descopere productii de calitate din toata Europa; sa inteleaga implicatiile culturale, economice si de mediu; si sa fie informati despre practici sustenabile de consum.
Scopul proiectului este consolidarea retelei de tineri consumatori, comunitati rurale, fermieri, producatori si factori de decizie, prin evidentierea biodiversitatilor locale, la nivel balcanic si european.
YES FOOD! va gazdui prima intalnire a tineretul european in Romania. 140 de tineri, cu varsta pana in 35 de ani, veniti din numeroase tari europene precum Serbia, Slovenia, Macedonia, Austria, Polonia, Bulgaria, Georgia, Ungaria, Franta, Irlanda, Marea Britanie. Statele Unite, Italia vor participa la intruniri: elevi, studenti, bucatari, fermieri, producatori, jurnalisti, activisti de mediu si cei care lucreaza in sprijinul inbunatatirii lumii complexe si cruciale a productiei de mancare si a consumului. Ei vor schimba idei despre cum sa implice factorii de decizie a hranei in tarile lor si cum sa isi uneasca eforturile la nivel regional in asa fel incat culturile si traditiile sa fie mai bine conservate.

Yes Food! este primul proiect la nivel balcanic si european care îşi propune să informeze şi să educe tinerii în spiritul agriculturii şi hranei sustenabile, al conservării moştenirii culturale şi al aprecierii corecte a reţetelor culinare tradiţionale. Proiectul îşi propune să lucreze cu tinerii, pentru ca aceştia sunt uşor de educat şi pentru că vor deveni formatori de opinie în cercurile lor sociale.
Yes Food! îşi propune, crearea unei reţele formate internaţionale de comunităţi interesate de domeniul culinar, alimentar si agricol– ONG-uri, producători, cercetători, studenţi, bucătari, etc. Existenţa reţelei va permite coordonarea eforturilor comunităţilor în activităţile viitoare, va facilita schimbul de idei şi va constitui o sursă continuă de idei în privinţa modului în care consumatorii pot interveni activ în politicile alimentare naţionale, precum şi în conservarea culturii culinare şi a tradiţiilor unice din întreaga Europă.
Activităţile principale constau în workshopuri, seminarii şi activităţi practice referitoare la reţete culinare tradiţionale, moştenirea culturală balcanică şi biodiversitate, concentrand pe partea educativa prin demonstratiile culinare, degustari si dezbateri, incurajand schimbul de experienta intre tinerii participanti si implicarea lor in lumea gastronomiei specifice fiecarei tari.
Activitatile sunt structurate pe sectiuni dupa cum urmeaza:
Educaţie sustenabilă * Întălnirea organizaţiilor participante şi crearea reţelei internaţionale * Bucătari şi locuri * Reţete tradiţionale * Biodiversitate şi identitate * Agricultura organică sustenabilă şi corectă * Rolul cercetării în crearea unui nou sistem alimentar * Seri de cinema * Seară de arte şi meşteşuguri tradiţionale * Folclor * Degustări.

Slow Food implineste 25 de ani!!!

Astazi, 18 iunie 2011, celebram 25 de ani de cand Slow Food a pornit prin manifestul initiat de Carlo Petrini impreuna cu prietenii sai.
Trei sute dintre faimoasele piete italiene devin astazi locatii pentru celebrarea nationala Slow Food. In aceste zile se organizeaza multe evenimente si actiuni, de la festinui si banchete pana la activitati de educatie a gustului, targuri, degustari si comferinte. Toate evenimentele au obiectivul de a promova solidaritatea prin intermediul produselor locale caracterizate prin trei elemente bun, curat si corect pretuit. Evenimentele vor aduce impreuna fermieri, agricultori, producatori, consumatori, studenti si academicieni, toti iubitori a ceea ce inseamna hrana buna, curata si corect pretuita.

In Piata della Republica din Florenta se organizeaza ateliere de lucru precum si o actiune de atragere de fonduri pentru proiectul “O mie de gradini in Africa”. In randul standurilor expozitionale se afla si standul cu produsele proaspete din gradina scolara din oras, proiect derulat de Slow Food Firenze impreuna cu scoala publica, precum si standurile reprezentative din satele regiunii Toscana cu produsele specifice.

Slow Food Turda este partener cu Slow Food Firenze, in proiectul european “European Schools for Healthy Food”, alaturi de alte 8 proiecte, in total din 10 tari europene.
Proiectele “Viata in gradina verde” si tabara de gastronomie “Vara gastronomica” derulate de Asociatia Slow Food Turda au fost subiectul videoconferintei care a avut loc astazi in direct intre Turda si Florenta, avand loc o serie de schimburi de impresii si discutii pe tema proiectelor. Gradinile scolare sunt proiectele care vor conecta aceste doua orase pe viitor, deja lucrandu-se pe schimburi de tineri intre cele doua conviviumuri Slow Food.

Tabara pentru copii "Vara Gastronomica"

In acest an tabara pentru copii va avea loc in perioada 1-6 august tot in statiunea montana Baisoara. Asteptam doritorii sa ne contacteze pe email yesfood@slowfoodturda.ro sau la numerele de telefon 0746366728, 0734075709, pentru mai multe informatii.

Daca ai 12 sau 13 ani, contacteaza-ne sa vezi cum poti fi participant la aceasta intalnire gastronomica!!!

Va asteptam la Friptura de Turda!

Alaturi de obisnuitele bunataturi de la targ, la aceata editie va asteptam si cu Friptura de Turda. De pe la ora 11.00 vom incepe prepararea delicatesei turdene. Nu glumesc, haideti si va veti convinge ca este o delicatesa.

Invitatie la targ

Cum va spuneam in postarile anterioare, in zilele de 13 si 14 mai vom fi la Alba Iulia, unde Consiliul Judetean organizeaza a doua editie a Targului Gustos de Alba. Pentru noi e o bucurie sa fim parteneri pentru ca avem din nou ocazia sa prezentam publicului, in special copiilor, proiectul de Educatie a Gustului si apoi e o ocazie sa prezentam produsele gustoase de Turda cum este Friptura de Turda.
Va asteptam cu drag la Alba Iulia.

Intalnirea europeana de tineret - YES FOOD! - Young Europeans for Sustainable Food

Inca din noiembrie 2010 echipa Slow Food Turda lucreaza la proiectul YES FOOD! – Young Europeans for Sustainable Food. Acest proiect este considerat cel mai important proiect din Europa de Est in acest an. 80 de tineri din 15 tari vor veni pe 1 august la Turda, de unde apoi vor merge catre Baisoara, pentru o saptamana.
YES FOOD! este o sansa pentru tineri – cu varsta intre 18-35 de ani – sa invete despre mostenirile culturale ale altor tineri europeni, cu accent pe traditiile culinare si pe conservarea mancarurilor traditionale si metodelor de productie care protejeaza biodiversitatea si respecta mediul inconjurator si animalele. Reteaua Slow Food si Terra Madre are nevoie de tineri care pot contribui prin entuziasmul si pasiunea lor la dezvoltarea retelei.
Lucrurile se misca repede si acum proiectul a adunat mai multi parteneri din Romania si din tarile participante. Pentru al doilea an consecutiv ii avem parteneri pe Slow Food International si Universitatea de Stiinte Gastronomice din Pollenzo, Slow Food International fiind in acest an si co finantatorul proiectului. Parteneri ai proiectului sunt: Asociatia Slow Food Convivia din Bulgaria, University of Natural Resources and Life Sciences Vienna, Junibor-Asociatia tinerilor viticultori din Ungaria, Slow Food Bucuresti Valahia Gusturilor, Slow Food Bran Moeciu, Slow Food Tarnava Mare, Slow Food Tara Fagarasului, Fundatia de Ecologie si Turism Potaissa Turda, Asociatia Pastratorii Traditiilor Turda, USAMV Cluj, Fundatia Adept Transilvania, Asociatia Eco Ruralis si noi le suntem recunoscatori si bucurosi de colaborare.
Anuntam si parteneriatul cu Asociatia Chef Cezar care va fi cu noi in timpul evenimentului si se va implica in activitati. Cezar Munteanu este numit deseori "bucatarul diplomatilor romani", conducand timp de 14 ani actiunile gastronomice ale diplomatilor romani la ambasada Romaniei din Italia si Washington si ale misiunii permanente a Romaniei la OSCE. Este bucatar freelancer si doreste sa schimbe parerea oamenilor in ceea ce priveste alimentatia rationala, sanatoasa. www.chefcezarm.com
Pana in acest moment am primit aplicatii din Romania, Macedonia, Ungaria, Bulgaria, Austria, Georgia, Serbia, Slovenia, Franta, Croatia, Turcia, Italia, Columbia, Brazilia dar lista nu este inca inchisa, inca este timp pentru aplicatii.
Daca iubesti mancarea produsa cu respect pentru mediul inconjurator tinandu-se cont de bunastarea animalelor si daca vrei sa te alaturi acestui proiect si sa petreci o saptamana cu alti tineri, trimite-ne un email la adresa yesfood@slowfoodturda.ro si vei primi informatiile necesare.
Participarea este gratuita, toate costurile fiind acoperite de catre proiect.
www.slowfoodturda.ro

Evenimentele urmatoare pentru Slow Food Turda

Iata ca urmeaza o perioada importanta pentru noi, o perioada plina de evenimente si actiuni organizate in diferite zone. Enumerandu-le in ordine cronologica iata-le: in zilele 7-8 mai, la Sibiu are loc Festivalul Urban Piata Huet, eveniment organizat de Fundatia Heritas avandu-i ca parteneri pe Fundatia Adept Transilvania cu care noi automat "mergem la pachet". In aceeasi perioada, 6-8 mai, la Cluj Napoca se desfasoara Festivalul EcoArt, organizat de Asociatia LifeForce, in parteneriat cu Eco Ruralis cu care la randul nostru suntem parteneri. Urmatorul weekend este rezervat judetului Alba, cand in zilele de 13 si 14 mai Consiliul Judetean Alba organizeaza Targul Gustos de Alba, un eveniment care prezinta produsele locale. Pe 21 mai urmeaza Targul Mestesugarilor, Artizanilor si Manufacturierilor organizat de Primaria Municipiului Turda, eveniment la care ne bucuram sa fim parteneri. Pentru Slow Food Turda fiecare din aceste evenimente inseamna promovarea conceptului de hrana Buna, Gustoasa si Corect pretuita, organizand activitati de Educatie a Gustului pentru copii. Targul Gustos de Alba va insemna mai mult pentru ca este prima colaborare oficiala cu Consiliul Judetean Alba si ca sa ducem aroma de Turda la Alba, vom merge acolo cu domnul Jakab Arpad, Arpi bacsi cum ii spunem noi, prezentand desigur Friptura de Turda ca o specialitate locala si un meniu complet si gustos oferit vizitatorilor evenimentului, asta insemnand: o bucata de friptura pe o bucata de pita de casa alaturi de castraveti murati si un pahar cu vin alb. V-am facut pofta???? Foarte bine, asta inseamna ca veti incerca sa veniti la eveniment, noi va asteptam cu drag.

Editie de sarbatoare a targului la Turda

Va asteptam cu drag la o editie speciala a Targului Mestesugarilor, al Manufacturierilor si al Artizanilor populari, sambata, 16 aprilie incepand cu ora 9.00 in Parcul Teilor.
Va asteptam cu bunataturi de Paste: cozonaci, paine de casa, vin si tuica, branzeturi si afumaturi, miere, ulei presat la rece, muraturi, gemuri si siropuri, kurtos kalacs si multe obiecte de artizanat precum si cadouri.

Fabrica de conserve ecologice construita de o asociatie din Huedin, judetul Cluj

Sotii Sara Meaker si Douglas McFarlane s-au mutat in Romania acum patru ani, la Huedin, unde sunt tarani care produc legume ecologice.

Ei si-au lansat de curand o asociatie prin care vor sa promoveze traditiile zonei, dar si micii fermieri.

"Eram cu niste prietene din Anglia la o taranca din zona Huedin. Ne-a aratat smantana care o face, iar noi, curioase, vroiam sa aflam cum o prepara. Femeia a fost extrem de surprinsa, dar noi habar nu aveam. Anglia si-a pierdut demult toate aceste traditii", asa motiveaza Sara Meaker infiintarea Asociatiei Tarnat - Kalotaszeg Durabil (TKD).

Asociatia are ca scop promovarea produselor traditionale, obiceiurile din Huedin si din satele din jur, dar are si o strategie pentru promovarea micilor fermieri.

"Multi tarani nu isi pot permite un spatiu de desfacere in noua hala acoperita a pietei. Si noi avem o masa, unde ne vindem produsele in afara pietei si vrem astfel sa-i incurajam", a mai spus Sara Meaker.

Printre prioritatile pe termen lung ale asociatiei este si construirea unei mici "fabrici", unde orice taran isi va putea face conserve, din propriile produse, pentru ca acestea sa poata fi puse in vanzare.

"Am intalnit de multe ori oameni, care nu au curaj sa cumpere produsele taranilor gandindu-se ca cine stie cum au fost facute. Ne-am gandit si la ei. Vrem sa facem un loc, unde taranii sa poata sa-si faca propriile conserve si sa obtina o eticheta de „produs sanatos”. Ne-am dori sa reusim acest lucru in maxim doi ani, sa cumparam echipamentele necesare si sa gasim un spatiu", a explicat Douglas McFarlane.

Acesta a precizat ca pentru acest proiect ar fi necesara o suma de aproximativ 10.000 de euro si intentioneaza si sa atraga pentru implementarea acestuia fonduri europene.

Adresa postala a asociatiei: Oficiul Postal 1, CP2, Huedin, Judetul Cluj 405400 România

Contacte:
Douglas McFarlane, Meaker Sara
Tel: 0264 - 351150 0264 - 351150 sau mobil 0751792593

Email: douglasmcfarlane@hotmail.com

Budai Nagy Antal 94, Huedin, România

Articol preluat de pe www.ecoruralis.ro

Sambata, 26 martie 2010, intre orele 20:30 si 21:30, Primaria Municipiului Turda isi va stinge lumina.
Pe platoul din faţa Primăriei, sunt invitaţi toţi cei care au stins lumina de ora pământui sa transmitem impreuna mesajul nostru, tuturor locuitorilor Turzii.
Acţiunea de la Turda este iniţiata de Primaria Municipiului Turda impreuna cu Fundaţia de Ecologie şi Turism „Potaissa”, Asociatia Slow Food Turda si Asociatia Turdatin şi este inscrisa în campania oficială Earth Hour 2011.

Mai multe informatii despre eveniment:
www.earth-hour.ro

Earth Hour a apărut ca un răspuns la o întrebare simplă: cum îi putem determina pe oameni să conştientizeze una din cele mai mari ameninţări actuale, schimbările climatice? Replica a venit de la WWF Australia, concretizată într-o campanie care promova un gest pe cât de simplu, pe atât de puternic: stingerea luminilor. Se întâmpla pe 31 martie 2007, la Sydney, când 2 milioane de case şi sedii de companii australiene au stins lumi...nile timp de o oră - Ora Pământului.

În 2009, aproape un miliard de oameni din 4100 de oraşe de pe mapamond au stins lumina pentru a trimite liderilor lumii un mesaj puternic despre nevoia de acţiune împotriva schimbărilor climatice. Campania Earth Hour 2009 a devenit, astfel, cea mai mare acţiune de mediu din toate timpurile.

Pe 26 martie 2011, între orele 20:30 – 21:30, oameni, companii şi comunităţi din întreaga lume vor stinge luminile timp de o oră, transmiţand astfel un mesaj global despre nevoia de a fi responsabili şi de a ne implica în construirea unui viitor sustenabil. Earth Hour 2011 va fi, totodată, o celebrare a acelui lucru de care depindem cu toţii – Planeta noastră.

Food Film Festival - Amsterdam, 18-20 martie 2011

Timp de trei zile s-a desfasurat la Amsterdam prima editia a Food Film Festival, eveniment care a insemnat un program farte divers. De la filme "mari", controversate cum ar fi Hunger sau Black Gold, ori Banana's, The end of the line pana la atelierele pentru adulti, prezentari de carti, dezbateri si expozitii. Toate avand in centru MANCAREA adica HRANA pe care ne-o ofera planeta si pe care omenirea nu stie sa o pretuiasca.
Evenimentul a fost organizat de Youth Food Movement Olanda, 12 tineri care au lucrat mai mult de un an pentru acest festival, ajutati in cele trei zile propriuzise de 130 voluntari.
Din punctul meu de vedere organizarea a fost perfecta, toate sectiunile desfasurandu-se exact dupa program fara nici un fel de incidente. Publicul olandez, precum si turistii au gustat din plin tema festivalului, multe bilete s-au vandut inainte de eveniment si salile au fost pline la toate filmele.
Au fost prezenti bucatari faimosi din Londra, Paris sau Amsterdam, eu personal avand onoarea de a gati cu ei in cele trei zile, invatand putin din stilul fin al gastronomiei londoneze si pariziene.
Poate cel mai important moment pentru noi a fost intalnirea cu Vandana Shiva, vicepresedinte Slow Food International, insa mai important este activismul Vandanei si premiile obtinute pe plan international, precum si cartile pe care le-a scris, peste 20 de carti si peste 500 de articole in reviste stiintifice. Vandana este considerata una dintre cele mai mari ganditoare despre mancare, mediu si biodiversitate. Vandana apara drepturile fermierilor mici. Fundatia pe care o conduce, Navdanya, are peste 54 de banci comunitare de alimente si de seminte. A instruit aproape o jumatate de milion de fermieri mici sa creasca alimente organice.
Vandana Shiva a transmis cu drag un mesaj membrilor Slow Food Turda, afland de proiectele in care sunt implicati acestia.

Prezenta la acest eveniment a fost posibila datorita sprijinului primit din partea Primarie Municipiului Turda. Multumim pentru aceasta sustinere.

Intalnire de retea Youth Food Movement - Amsterdam, 17 martie 2011

Am avut onoarea si placerea sa particip la intalnirea de retea Youth Food Movement, la Amsterdam, pe 17 martie. In Romania noi numim aceasta retea, Miscarea de Tineret Slow Food. Participantii au venit din multe tari printre care Anglia, Scotia, SUA, Canada, Franta, Turcia, Brazilia, Elvetia, Germania, Grecia si bineinteles Romania si Olanda, tara gazda. Echipa olandeza are deja o eperienta de peste trei ani, fiind foarte bine inchegati.
Temele propuse spre discutie au generat dezbateri diverse pe tema productiei de hrana, pe plan mondial. S-a evidentiat foarte clar tendintele modernismului, de productie in masa, uitandu-se foarte usor de ceea ce inseamna gustul in mancare, culoare naturala sau cultura gastronomica ori specificitate geografica, in zilele noastre "specialitatile" diverselor tari producandu-se peste tot (de ex. cascavalurile olandeze care se produc peste tot in lume). Tranzitia de la agricultura conventionala la cea industriala s-a facut rapid, in doar 30 sau 40 de ani, dupa ce mii de ani s-a practicat agricultura fara mecanizare, fara modificari de gene ale soiurilor sau fara tendinta de a produce exclusiv pentru export. Problemele aparute de-a lungul timpului, din cauza acestor modernizari sunt diverse, de la supraproductie, la problemele de mediu, bunastarea animalelor sau la disparitia soiurilor si raselor. Toate acestea din cauza procesului de globalizare.
Youth Food Movement poate fi o nisa in termeni de tranzitie. O retea sociala inovatoare. Aceasta miscare este compusa din actori care impartasesc aceleasi idealuri, aceleasi crezuri aducand impreuna oameni diferiti, tineri in general, specialisti din diverse domenii.
Sunt putine retele nationale Youth Food Movement, printre care Olanda, SUA sau Anglia, insa multe sunt pe cale de infiintare, cum este si cazul Youth Food Movement Romania. Peste tot in lume sunt grupuri de tineri, care lupta sau pur si simplu cred intr-un sistem de hrana sustenabil, in productia de hrana la scara mica sau pur si simplu in placerea de a manca si a impartasi despre aceasta experienta. In Romania sunt multe asemenea grupuri si in curand, formand oficial YFM Romania, vor incepe intalnirile nationale de retea.

Deplasarea la acest eveniment a fost asigurata de Primaria Municipiului Turda, careia ii multumim pentru sprijin.

Campania 2%

Daca doriti sa directionati catre asociatia noastra 2% din impozitul pe care deja l-ati platit statului anul trecut, va rugam sa completati formularul cu datele urmatoare si sa il depuneti la cea mai apropiata locatie a Administratiei Financiare:
Denumire organizaţie: Asociatia Slow Food Turda

Adresă organizaţie: Turda, str. Ioan Moldovan, nr 9, cod postal 401168

Codul de înregistrare fiscală: 25937210

Cod IBAN: RO56RZBR0000060011938058

Denumirea băncii, localitatea:Reiffeisen Bank, Turda

Va multumim!

Turdenii sustin Ora Pamantului 2011!

Ce a inseamnat responsabilitate sociala in 2010?

In ce masura marile companii au raspuns in 2010 asteptarilor tale in privinta implicarii in societate?
De-a lungul timpului m-am gandit de multe ori la ce inseamna de fapt responsabilitatea sociala, despre care se vorbeste atat in ultimii ani.
Parerea mea este diferita in ceea ce priveste actorii acestei responsabilitati, deoarece difera de “standardul” semnificatiei acestor cuvinte si anume contributia companiilor la dezvoltarea societatii civile. Eu sunt de parere ca aceste cuvinte vizeaza de fapt intreaga comunitate, nu doar companiile ci intreaga societate civila. Pot declara fara sa ma simt vinovata ca responsabilitatea sociala in Romania functioneaza in multe cazuri ca o moda, ca ceva care da bine si trebuie sa o facem pentru ca avem nevoie de aceasta imagine si oricum avem ceva banuti pentru promovare. Bineinteles ca sunt si cazuri in care o companie chiar crede in implicarea pentru binele comunitatii.
In acelasi timp cred ca aceste companii se implica in proiecte care deja au o imagine buna, sau a caro organizatori/cordonatori au o imagine buna. Prea putin se ajuta organizatiile mai mici sau mai noi, chiar daca acestea deruleaza sau vor sa deruleze proiecte bune, utile. Aceste organizatii de multe ori nu renunta la ideile lor de a imbunatati comunitatile din care fac parte, chiar daca sunt refuzate de companiile finantatoare si deruleaza cu mari dificultati ceea ce si-au propus. Insa ajung in postura de a nu li se finanta continuitatea proiectelor pentru ca nu mai este o idee inovatoare sau nu mai este un proiect nou. Nu acuz pe nimeni prin aceste vorbe, impartasesc doar din experienta mea de doi ani.
Care sunt primele 3 companii pe care le apreciezi cel mai mult pentru cum s-au implicat in societate in 2010 si de ce?
Cred cu tarie ca responsabilitatea sociala vizeaza si comunitatea adica pe noi, oamenii de rand, si aici ma refer la local, pentru ca un proiect de multe ori are nevoie de resurse umane, prin voluntariat; resurse materiale prin donatii; resurese cu care se pot desfasura foarte frumos proiectele in beneficiul oamenilor si fara prea multi bani.
Pot enumera cateva companii care spun eu, au reusit sa raspunda nevoilor din comunitate, Orange Romania – pentru sprijinul acordat pe termen lung partenerilor nostri Fundatia Adept Transilvania, Konica Minolta pentru imlicarea in proiectul Let's Do It Romani sau Raiffeisen Bank (agentia Turda) – care ne sunt dragi pentru ca sprijina cum pot proiectele noastre insa si pentru implicarea lor in proiectele nationale.
Ce asteptari ai de la companii in privinta responsabilitatii sociale pentru 2011?
Consider ca este foarta importanta sprijinirea organizatiilor tinere, care se afla la inceput de drum, pentru ca de aici se pot forma organizatii in adevaratul sens al cuvantului, organizatii care sprijina dezvoltarea comunitara si aduc beneficii vizibile acestora.
Sunt multe companii care ar putea fi un exemplu de responsabilitate sociala insa nu as dori sa dau exemple acum. Si nu pentru ca am ceva negativ de zis, pentru ca in cele mai multe cazuri greselile sunt marunte in comparatie cu partea pozitiva.
Cum am precizat si mai sus, astept in anul 2011 spirjin mai mare din partea companiilor mari, pentru organizatiile tinere, aflate la inceput de drum. Si astep un interes crescut pentru proiecte de alimentatie sanatoasa in randul copiilor; de protejare a productiilor sustenabile, locale; de evidentiere a necesitatii de implicare a tinerilor in procedeele de productie sustenabila; de protejare a biodiversitatii locale, pentru ca la urma urmei asta face pate din cultura locala si nu in ultimul rand nationala. Ma bucur ca organizatia noastra a obtinut sprijin pentru proiecte, insa acestea sunt din afara tarii si imi doresc foarte mult ca sprijinul sa vina de la noi, din Romania.
Ce esti dispus sa faci pentru a le stimula pe companii sa fie mai responsabile in 2011?
De multe ori trebuie sa adaptezi cerintele proiectului la cerintele finantarii lansate. Eu nu sunt neaparat de acord cu asta, si in aplicatiile pe care le-am facut pana acum, nu am jucat dupa cerinte ci am incercat sa raman fidela conceptelor noastre si scopurilor stabilite. Si asa am sa fac si de acum incolo.
Cred ca aprecierea rezultatelor se poate face in timp dupa schimbarea atitudinii beneficiarilor, si nu neaparat dupa rapoarte foarte bune si vorbarie multa.
Cred ca, comunitatile locale la fel ca si companiile au un rol foarte important in responsabilizarea sociala, pentru ca, cred cu tarie ca o comuitate se consolideaza cu aportul fiecaruia, nu doar cu cel al marilor companii, in asa fel avand sanse mai mari de a asigura continuitatea, si nu doar derularea unui proiect.
Oricum, felicit si laud companiile implicate in responsabilizare sociala si sper sa o tina tot asa, imi doresc insa sa isi intoarca privirile si spre organizatiile mai tinere.

Per ansamblu, anul 2010 a insemnat o enorma campanie de CSR in Romania, si asta e bine.

Blogmeet culinar

Poate putini sunt cei care stiu ca la Turda exista o comunitate a bloggerilor, a iubitorilor de publicatii web. Din aceasta comunitate, aflata inca in formare, fac parte persoane care provin din diferite domenii si au diferite hobby-uri. Lunar are loc o intalnire in care se discuta despre postari, despre ce mai e nou in aceasta lume digitala si de ce nu, despre ce se intampla in comunitatea de pe Valea Ariesului.
Intalnirea din februarie a fost rezervata artei culinare si pentru prima data bloggerii s-au intalnit la clubul de gatit Culinaria Turda, care a fost lansat oficial in decembrie 2010.
Bineinteles ca meniul a fost unul turdean, intalnirea find de fapt o lectie de cum se prepara Friptura de Turda. Si iacata cei 10 participanti au invatat sa prepare aceasta minunata delicatesa turdeana. Si pentru ca ne aflam la categoria retete haideti sa prezentam reteta.
Friptura de Turda este o mancare istorica, care a fost creata pentru a hrani producatorii si comerciantii din perioada interbelica, care veneau in inima Transilvaniei, la targul de la Turda, din toate colturile tarii, Turda fiind un punct important de trecere dinspre nord spre sud si dinspre est spre vest. Pentru ca nimeni nu avea mult timp pentru a manca, s-a inventat Friptura de Turda, pentru ca este foarte gustoasa si se prepara relativ repede. Ingredientele sunt simple, cea mai importanta fiind carnea de porc, care trebuieste sa fie din porcul bine crescut, hranit doar cu cereale. Se foloseau mai ales porcii mangalita sau yorkshire, cumparati de cele mai multe ori de la targurile din Ludus (MS). Apoi mai trebuieste saramura de la Salina din Turda (daca nu aveti e buna si sarea grunjoasa), lapte pentru a pune putin carnea la fragezit si bineinteles untura de porc. Se foloseau toate partile porcului, de la pulpa la burta si picioare, servindu-se dupa client, de fapt dupa buzunarul clientului. Pe vremea aceea nu se cantarea friptura, se vindea dupa ochi. Feliile groase de doua degete (cu tot cu grasime si soric) se increstau in asa fel ca prajite aratau ca un evantai, de iti era mai mare dragul sa musti din el si se servea cu o bucata mare de pita de casa alaturi de castraveti covasiti sau varza acra. Si bineinteles toate astea se stropeau cu un pahar din vinul de pe dealurile de deasupra Salinei. Astazi, Jakab Arpad, Arpi bacsi cum ii spunem noi, un batranel extraordinar de 87 de ani, mostenitorul retetei Fripturii, se implica foarte des in activitati de promovare a acestei delicatese turdene, pentru ca, dupa cum zice dansul, "TREBUIE sa invete turdenii sa o faca, ca sa nu moara reteta si trebuie sa fie mandri de ce au".

Ei, asta a fost povestea noastra de azi, vom reveni cu altele mai tarziu. Sper ca v-a placut mica escapada culinara a blogarilor turdeni.

A treia editie a Targului Mestesugarilor, Manufacturierilor si Artizanilor Populari

Iata ca ne aflam la a treia editie a targului, eveniment prin care Primaria Municipiului Turda doreste crearea unui cadru favorabil de promovare a mestesugarilor, cu scopul de a pastra si perpetua traditiile zonei. La acest târg vor participa meşteşugari, manufacturieri, artizani populari din diverse domenii de activitate precum: ceramică, olărit, sticlărie, fierărie, ţesături, sculptură, pielărie, pictură, lemnărie, apicultură, bucate tradiţionale (cozonaci, împletituri, murături, dulceţuri, compoturi, etc.). Fanfara Casei de Cultură a Municipiului Turda va oferi un spectacol pentru toți cei prezenți.

Multumim pentru sprijinul continuu al Fundatiei Adept Transilvania prin proiectul "Sprijinirea micilor producatori din situl Natura 2000 Sighisoara - Tarnava Mare" finantat prin intermediul Innovation Norway.

Va asteptam cu drag.

Agricultura Organica Poate Hrani Lumea

Sursa: www.ecoruralis.ro / www.farmersguardian.com

Soil Association sustine un raport care prezinta "dovezi coplesitoare" in favoarea necesitatii de a extinde sistemele de agricultura organica si alte sisteme "agroecologice". Raportul realizat de Worldwatch Institute are in vizor criza alimentara mondiala, cu accent special pe "inovatiile globale care pot ajuta in rezolvarea unei probleme mondiale".

Realizat cu sprijinul Fundatiei Bill Gates, raportul subliniaza inovatiile "care vor permite miliardelor de oameni sa se hraneasca, in timp ce vor restabili economiile rurale, vor creea mijloace de trai si vor sustine baza de resurse naturale de care depiunde agricultura".

În special, se recomanda "agroecologia", aplicarea principiilor ecologice productiei agricole.

"Tehnicile de exploatare agricola durabila au 'construit' un sol sanatos, necesar sanatatii plantelor si stabilitatii climatice", se arata in raport.

Citate din raport, ale oamenilor de stiinta sustin ca aproape 1.6 miliarde de tone de dioxid de carbon ar putea fi sechestrate in fiecare an, "atenuand aproape un sfert din emisiile totale de combustibili fosili ale tarii", in cazul in care 434 milioane de acri de teren arabil din Statele Unite s-ar transfera la productia ecologica.

Raportul subliniaza constatarea organismului de cercetare la nivel mondial, Evaluarea Internationala a Cunostintelor Agricole, Stiinta si Tehnologii pentru Dezvoltare - International Assessment of Agricultural Knowledge, Science and Technology for Development’s (IAASTD), ca "increderea in agricultura cu resurse industriale extractive este riscanta si nesustenabila, in special in fata schimbarilor climatului, crizelor energetice si a crizelor de apa".

Raportul respinge sugestia ca pur si simplu producerea mai multor alimente este cheia pentru rezolvarea problemei alimentare la nivel mondial.

"De fapt, multe dintre fermele si organizatiile pe care le-am vizitat pareau sa aiba cel mai mare succes in reducerea foametei si a saraciei, cu o munca ce avea putin de a face cu producerea mai multor culturi"- citat din raport.

Raportul Worldwatch a sustinut sugestiile Soil Association care spuneau ca "cea mai buna solutie pentru ca toata lumea sa aiba hrana suficienta, este schimbarea alimentelor produse si imbunatatirea distributiei acestora". Acest lucru inseamna o productie de carne mai scazuta, mai multe metode agricole durabile, prietenoase cu mediul, care nu se bazeaza pe produse petrochimice si o productie de alimente mai mult locala si regionala.

Seful politicii Soil Association, Emma Hockridge, a declarat ca raportul "recunoaste ca lupta impotriva foametei si a schimbarilor climatice nu va fi castigata utilizand agricultura industriala".

Sprijin pentru agricultura ecologica

sursa: www.ecoruralis.ro .
21 ianuarie 2011 este termenul limită pentru depunerea cererilor de plată pentru sprijinul acordat producătorilor din agricultura ecologică. Persoanele fizice care au depus deja cererea şi nu s-au autorizat potrivit OUG 44/2008 nu trebuie să depună o nouă cerere, cea iniţială fiind reverificată.

De asemenea, persoanele fizice care au depus cererea de plată în prima sau a doua etapă şi au retras-o din cauza neautorizării sau a neactualizării datelor, au posibilitatea să solicite reverificarea cererii iniţiale.

Agricultorii pot solicita acest sprijin fie pentru o exploataţie din producţia vegetală, fie numai pentru una din speciile din producţia zootehnică sau numai pentru o exploataţie apicolă.

Inca un targ al artizanilor turdeni

Multumim pentru sprijinul continuu al Fundatiei Adept Transilvania prin proiectul "Sprijinirea micilor producatori din situl Natura 2000 Sighisoara - Tarnava Mare" finantat prin intermediul Innovation Norway.